Batiste care dor


O privesc printre genele umede cum incearca sa-si stapaneasca lacrimile.Ochii ii lucesc si cauta in adancul sufletului scuze pentru ca si-a rupt inima,o doare ca drumul e lung,pana dincolo de chip,pana dincolo de intelegere umana,dar e uman oare sa lasi in urma tot ce iubesti,e uman ca trairea sa doara?…Trenul aluneca odios  pe sinele pierdute intr-un imens suspin,ne cautam privirea,ultima privire,ultima fluturare de batista,mirosul parfumului ce dispare…Si totul se prabuseste,totul e inutil,totul e ura si in zarea intunecata vad si acum o batista fluturand….iar parfumul pluteste in urma ca un abur…

Anunțuri

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: